La mijloc de BrumĂŁrel, satele fierb sub febra facerii Ăľuicii. Sub cazane pântecoase joacĂŁ focuri chibzuite ca sĂŁ iasĂŁ Ăľuica nouĂŁ, cu tĂŁria de-altĂŁdatĂŁ. În Rusciori, unul dintre satele care mĂŁrginesc Sibiul, mama MĂŁrinuĂľa (73 de ani) respectĂŁ, ca în fiecare an, rânduiala cĂŁzĂŁnelului. Rodul Ăľuicii vine din livada de hotar.
De când e lumea lume, la mijlocul toamnei, un colĂľ de ogradĂŁ capĂŁtĂŁ aspect de “purgatoriu” în miniaturĂŁ.  În cazane bine cĂŁpĂŁcite bolboroseÂşte o compoziĂľie obĂľinutĂŁ prin fermentarea fructelor sau a strugurilor storÂşi, sub ele ard nestinse flĂŁcĂŁri, iar în jurul lor ĂľopĂŁie vesel oameni care încarcĂŁ Âşi descarcĂŁ zeama fructelor macerate. DupĂŁ câteva ore de aÂşteptare, prin Ăľeava rĂŁcitorului începe sĂŁ curgĂŁ un lichid, aparent apos, dar care odatĂŁ gustat ar face sĂŁ opreascĂŁ Âşi respiraĂľia lui  ScaraoĂľchi.
Livada din hotarul satului
TrezitĂŁ înaintea cocoÂşilor, mama MĂŁrinuĂľa dirijeazĂŁ focurile în curtea copilului ei de suflet, Iulian. Principala ei misiune era aceea de a întreĂľine jĂŁraticul, descântându-l, aÂşa cum de-o viaþã îl domolise sau îl vâlvorise, fie pe plitĂŁ, fie la pirostriile din curte. De când se Âştie, fusese de faþã Âşi asistase la facerea Ăľuicii. 
ÎnsĂŁ acum, la cei 73 de ani, nu mai participa activ la toate etapele procesului, ci supraveghea, dând sfaturi, întreĂľinând vâlvĂŁtaia sau uitându-se lung în foc, ca la propria viaþã. “În cele cinci hectare de livadĂŁ avem Âşi pruni, Âşi meri, Âşi tot felul de fructe. La noi, tot hotarul satului e o livadĂŁ. Sunt parcele mai mari sau mai mici, înrĂŁdĂŁcinate din moÂşi-strĂŁmoÂşi Âşi lĂŁsate moÂştenire, cĂŁ aici nu a fost colectivizare.
A noastrĂŁ e plantatĂŁ de pĂŁrinĂľii pĂŁrinĂľilor mei, cred cĂŁ are vreo 200 de ani. O mai cârpim din timp în timp, pe ici - pe colo, cĂŁ se mai usucĂŁ Âşi atunci trebuie sĂŁdiĂľi alĂľi pomi ca sĂŁ o Ăľii în viaþã. Înainte vreme fĂŁceam din ea  Âşi 2.000 de litri pe an, însĂŁ de când am început sĂŁ mĂŁ usuc, la fel a început Âşi ea, dar tot trecem de mia de litri”.  ScârmĂŁ cu toiagul bĂŁtrâneĂľilor în foc Âşi se uitĂŁ cum se subĂľiazĂŁ Âşi se sting ca viaĂľa omului flĂŁcĂŁrile.
Secretul rodului bun
FatĂŁ de oameni simpli, mama MĂŁrinuĂľa nu a umblat pe la Âşcoli înalte. A avut însĂŁ în fiecare zi trĂŁitĂŁ, de la cântatul cocoÂşilor Âşi pânĂŁ la apusul soarelui, examene cu viaĂľa. Are faĂľa brĂŁzdatĂŁ Âşi ridatĂŁ ca pĂŁmântul secetos pe care  nu o datĂŁ l-a scurmat Âşi l-a întors aproape cu mâinile goale. În barbĂŁ Âşi pe obraji i-au crescut fire lungi Âşi albe de pĂŁr, probabil câte unul pentru fiecare necaz major ce a încercat-o.
“Ca sĂŁ dea rod bun  Âşi sĂŁ iasĂŁ Ăľuica bunĂŁ, livada trebuie sĂŁ o cureĂľi Âşi sĂŁ o deretici ca pe odĂŁile casei. An de an, pomii trebuie curãþãþi Âşi sĂŁpaĂľi. Toamna, cei care-s mai mici îi vĂŁruieÂşti pe trunchi, dar Âşi pe crengi, sĂŁ nu îi roadĂŁ caprele, ciutele, cum le spunem noi, coaja. PrimĂŁvara îi sapi Âşi pui gunoi la rĂŁdĂŁcinĂŁ. PânĂŁ toamna nu mai facem nimic la ei, lĂŁsĂŁm numai sĂŁ se lege Âşi sĂŁ se coacĂŁ rodul. Mai demult îi stropeam, cĂŁ ne obligau, dar acum nu o mai facem. ÎnsĂŁ nici fructe nu mai fac ca pe vremuri.”
TĂŁria apei de foc
Pe Ăľeava  care iese  din butoiul rĂŁcitor încep sĂŁ curgĂŁ primele picĂŁturi. BĂŁtrâna se ridicĂŁ Ăľinându-se de Âşale Âşi cu o ceÂşcuþã de lut în  mânĂŁ întâmpinĂŁ “fruntea” rachiului. GustĂŁ Âşi se scuturĂŁ Âştergându-Âşi cu dosul palmei colĂľurile gurii. DupĂŁ grimasa fĂŁcutĂŁ, e clar cĂŁ i-a pârjolit gâtlejul.
Se aÂşazĂŁ din nou anevoie pe butucul ei Âşi domoleÂşte focul sĂŁ nu dea boasca pe dinafarĂŁ. AdusĂŁ de spate, albĂŁ la pĂŁr Âşi cu un imperceptibil  tremur al mâinilor, pare sorĂŁ cu MoÂş Vreme, cel ce torcea alene caierul timpului. “În cazan dureazĂŁ cam patru ore pânĂŁ se terminĂŁ de fiert Âşi scoĂľi din el cam 20-30 de litri de rachiu.
DacĂŁ îl vrei mai tare, îl mai întorci o datĂŁ. Dar a doua oarĂŁ se fierbe numai Ăľuica simplĂŁ, fĂŁrĂŁ altĂŁ compoziĂľie, Âşi iese cam jumate din cât ai pus. Înainte vreme, toatĂŁ lumea o fĂŁcea la cazanul satului. Ni se lua un litru de ĂľuicĂŁ Âşi 10-20 de lei la cazan. 
În timpul lui CeauÂşescu, pentru a o pregĂŁti acasĂŁ îĂľi trebuia foaie de producĂŁtor. Dar nimeni nu se încurca cu asta, cĂŁci erau prea multe dĂŁri. ÎnsĂŁ tot în vremea comuniÂştilor au început oamenii sĂŁ-Âşi facĂŁ alambicurile lor, chiar Âşi fĂŁrĂŁ foaie de producĂŁtor”. Prima gĂŁleatĂŁ era deja plinĂŁ. Ia în mânĂŁ o jumĂŁtate de ceÂşcuþã de la ĂľeavĂŁ Âşi o aruncĂŁ în foc. FlĂŁcĂŁrile izbucnesc vioi, semn cĂŁ Ăľuica mai poate fi lĂŁsatĂŁ sĂŁ curgĂŁ.
La botul … cazanului
Proprietarul de drept al gospodĂŁriei, Iulian, vine sĂŁ guste, la rându-i, aromata licoare. La buza ceÂşcuĂľei se fĂŁcuserĂŁ mĂŁrgele argintii. PlescĂŁie satisfĂŁcut din limbĂŁ Âşi-i spune mamei MĂŁrinuĂľa sĂŁ o mai lase sĂŁ curgĂŁ încĂŁ o jumĂŁtate de orĂŁ, cĂŁ oricum o mai întoarce o datĂŁ. Din Ăľeava de cupru care porneÂşte din cazan ies aburi calzi. Este împrospĂŁtatĂŁ apa rece din butoiul cu spirala rĂŁcitoare.
Musai butoi de frĂŁgar
Ăžuica începe sĂŁ curgĂŁ mai repede. “Fruntea” este pusĂŁ într-un recipient din sticlĂŁ, deoarece este caldĂŁ încĂŁ. “Se poate pĂŁstra în damigene de sticlĂŁ sau în peturi mai mari din plastic. Dar ideal  este sĂŁ o depozitezi într-un butoi. DacĂŁ butoiul este de dud, sau de frĂŁgar, cum i se zice în Ardeal, Ăľuica va cĂŁpĂŁta o plĂŁcutĂŁ culoare galbenĂŁ.
Ba mai mult, îÂşi va trage din doagĂŁ o aromĂŁ Âşi un gust care îi sporesc calitĂŁĂľile. ÂŞi cu cât va sta mai mult în butoi, cu atât galbenul va fi mai intens. Rachiul cu cât stĂŁ mai mult liniÂştit, fĂŁrĂŁ a se umbla la el, cu atât se aÂşazĂŁ mai bine. ÂŞi chiar  dacĂŁ este întors a doua oarĂŁ, tot este indicat sĂŁ se lase la odihnit minimum trei luni”, spune Iulian Preda, proprietarul cazanului.
Mai gustĂŁ o datĂŁ din ceaÂşcĂŁ Âşi se pregĂŁteÂşte sĂŁ reia operaĂľiunile de  schimbare  a compoziĂľiei. DĂŁ drumul la boascĂŁ Âşi spalĂŁ vasul pe dinĂŁuntru, pregĂŁtindu-l pentru o nouĂŁ tranºã. Ăžuica  abia fĂŁcutĂŁ rĂŁspândeÂşte un iz de sâmbure copt. De acum poate veni oricând Âşi gerul Bobotezii, cĂŁci o ĂľuicĂŁ fiartĂŁ, bĂŁutĂŁ la gura sobei, dezleagĂŁ limbile Âşi încĂŁlzeÂşte sufletele.

Sursa: http://www.adevarul.ro